Obiectivele de învățare

SMART-Objectives-538x218

„Ce este un obiectiv de învățare?” „La ce se referă obiectivele astea?” Obiectivul de învățare este același lucru cu obiectivele normale?” „Dacă n-am nici un obiectiv, ca nu-mi place materia, ce mă poate ajuta să învăț?” „Obiectivul de învățare este totuna cu interesul pentru chestia respectivă?”

Acestea sunt câteva dintre întrebările pe care le-am primit pe email, de la persoane care au descărcat materialul gratuit „36 de idei ca să înveți mai ușor”, așa că tema articolului de astăzi să fie ideea cu numărul 30 din materialul gratuit, și anume: „Stabilește-ți obiective de învățare”.

Obiectivele de învățare sunt întrucâtva similare cu obiectivele despre care auzim în proiecte și în alte medii, în sensul că trebuie concepute SMART. Propunerea mea pentru un obiectiv SMART în învățare este aceasta:

1. S – specific:

Întrebarea este: Ce anume ai de învățat?

Secretul aici este să iei câte o sarcină, pe rând, și să o clarifici: la ce materie? câte pagini? care sunt părțile care ți se par mai grele? sunt scheme / diagrame / grafice care să te ajute?

De exemplu: am de învățat la Economie pentru un test care va fi peste 3 săptămâni. Calculez și văd că sunt 50 de pagini. Sunt 20 de pagini care mi se par mai grele, și alte 30 mai ușoare. (vezi și ideile 1,2,3 din materialul gratuit, ca să vezi cum poți să-ți crești și interesul)

2. M – măsurabil

Întrebarea este: Cum îți măsori progresul?

Aici ai două variante: a. pentru situațiile simple (cum ar fi cea de mai sus), în care știi exact ce ai de făcut și până când, îți stabilești un număr de pagini de parcurs pe zi, și în care zile din săptămână, căci e puțin probabil să poți face asta în fiecare zi. Orientarea este pe sarcină.

b. pentru sarcinile mai complexe (de exemplu, scrierea unui proiect, care necesită documentare, compoziție, etc), îți stabilești un timp de lucru – cât timp, în ce zile, astfel încât scapi de greutatea realizării întregii sarcini (vezi și ideea nr.14). Orientarea este pe proces de această dată.

3. A și R – de atins (achievable) și realist

Întrebarea este: Ceea ce îmi propun este realizabil?

În cazul nostru: pot eu să învăț la economie sa zicem, 5 pagini pe zi, 4 zile pe sătămână? Ce alte activități mai am în acele zile?

4. T – în timp

Întrebările sunt: Cât timp îmi este necesar ca să acopăr tot? Am un termen-limită? Care? Cum împart sesiunile de învățare până la acest termen?

Atenție: nu măsura în zile, ci în ore sau în sesiuni, pentru că în realitate este imposibil să învățăm o zi întreagă la o materie, și mai apare o întrebare firească: câte ore are o zi de învățat, în afara de somn, masă, etc? Deci… tot la ore am ajuns. Mai mult, este infinit mai ușor să găsești câteva ore pe parcursul unei perioade de timp, decât câteva zile.

Prin urmare, în exemplul nostru, trebuie să știu cât timp îmi trebuie ca să învăț cele 5 pagini. Apoi, care sunt cele 4 zile, de exemplu: marți, joi, vineri, sâmbătă. Apoi, de la ora 10 la 11.30 marti, joi și vineri și de la 15 la 16.30 sâmbăta.

În final, te invit să testezi ceea ce ai citit și să ne spui cum a mers.

Iar dacă mai ai întrebări despre materialul gratuit, postează un comment, sau scrie-mi pe email ca să răspund ca și aici, printr-un articol.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *