Obiectivele de învățare

SMART-Objectives-538x218

„Ce este un obiectiv de învățare?” „La ce se referă obiectivele astea?” Obiectivul de învățare este același lucru cu obiectivele normale?” „Dacă n-am nici un obiectiv, ca nu-mi place materia, ce mă poate ajuta să învăț?” „Obiectivul de învățare este totuna cu interesul pentru chestia respectivă?”

Acestea sunt câteva dintre întrebările pe care le-am primit pe email, de la persoane care au descărcat materialul gratuit „36 de idei ca să înveți mai ușor”, așa că tema articolului de astăzi să fie ideea cu numărul 30 din materialul gratuit, și anume: „Stabilește-ți obiective de învățare”.

Obiectivele de învățare sunt întrucâtva similare cu obiectivele despre care auzim în proiecte și în alte medii, în sensul că trebuie concepute SMART. Propunerea mea pentru un obiectiv SMART în învățare este aceasta:

1. S – specific:

Întrebarea este: Ce anume ai de învățat?

Secretul aici este să iei câte o sarcină, pe rând, și să o clarifici: la ce materie? câte pagini? care sunt părțile care ți se par mai grele? sunt scheme / diagrame / grafice care să te ajute?

De exemplu: am de învățat la Economie pentru un test care va fi peste 3 săptămâni. Calculez și văd că sunt 50 de pagini. Sunt 20 de pagini care mi se par mai grele, și alte 30 mai ușoare. (vezi și ideile 1,2,3 din materialul gratuit, ca să vezi cum poți să-ți crești și interesul)

2. M – măsurabil

Întrebarea este: Cum îți măsori progresul?

Aici ai două variante: a. pentru situațiile simple (cum ar fi cea de mai sus), în care știi exact ce ai de făcut și până când, îți stabilești un număr de pagini de parcurs pe zi, și în care zile din săptămână, căci e puțin probabil să poți face asta în fiecare zi. Orientarea este pe sarcină.

b. pentru sarcinile mai complexe (de exemplu, scrierea unui proiect, care necesită documentare, compoziție, etc), îți stabilești un timp de lucru – cât timp, în ce zile, astfel încât scapi de greutatea realizării întregii sarcini (vezi și ideea nr.14). Orientarea este pe proces de această dată.

3. A și R – de atins (achievable) și realist

Întrebarea este: Ceea ce îmi propun este realizabil?

În cazul nostru: pot eu să învăț la economie sa zicem, 5 pagini pe zi, 4 zile pe sătămână? Ce alte activități mai am în acele zile?

4. T – în timp

Întrebările sunt: Cât timp îmi este necesar ca să acopăr tot? Am un termen-limită? Care? Cum împart sesiunile de învățare până la acest termen?

Atenție: nu măsura în zile, ci în ore sau în sesiuni, pentru că în realitate este imposibil să învățăm o zi întreagă la o materie, și mai apare o întrebare firească: câte ore are o zi de învățat, în afara de somn, masă, etc? Deci… tot la ore am ajuns. Mai mult, este infinit mai ușor să găsești câteva ore pe parcursul unei perioade de timp, decât câteva zile.

Prin urmare, în exemplul nostru, trebuie să știu cât timp îmi trebuie ca să învăț cele 5 pagini. Apoi, care sunt cele 4 zile, de exemplu: marți, joi, vineri, sâmbătă. Apoi, de la ora 10 la 11.30 marti, joi și vineri și de la 15 la 16.30 sâmbăta.

În final, te invit să testezi ceea ce ai citit și să ne spui cum a mers.

Iar dacă mai ai întrebări despre materialul gratuit, postează un comment, sau scrie-mi pe email ca să răspund ca și aici, printr-un articol.

 

 

Secretul startului, sau cum să păcălești procrastinarea

Unul dintre cele mai dificile momente atunci când avem de învățat este… începutul !
Fie că pare prea mult și ne lăsăm păgubași, fie că nu prea știm de unde să incepem sau că, pur și simplu, nu ne place materia respectivă. Și motivele ar putea continua….

Avem nevoie de o soluție, și rapidă !  Avem nevoie de fapt să ne facem o strategie.

Ei bine, strategia pornește de la două lucruri de care trebuie neapărat să ții cont ca să te apuci mai ușor de învățat.

1. Mintea ta are nevoie de pregătire anterior începerii studiului;

2. TU ai nevoie să știi ce vrei să obții.

Să le luăm pe rând:

1. Pregătirea

Ar fi bine să te obișnuiești cu ideea că mintea este precum un mușchi. Atunci cînd te apuci direct de studiu, este ca și cum ai intra într-un concurs de maraton fără încălzire. Sigur, nu trebuie să fii sportiv de performanță ca să știi că, în aceste condiții, nu vei rezista mai mult de 50 – 100 metri. Ei bine, și atunci de ce te aștepți ca, fără încălzire, mintea ta sa fie capabilă de învățare eficientă?

Două lucruri pe care le poți face:

  • Stabilește-ți cu o zi înainte, sau măcar cu câteva ore înainte, ce vrei să faci: ce materie ai de parcurs, în ce domeniu și, mai ales, la ce oră. Odată ce faci acest lucru, începe automat încălzirea despre care spuneam, fără ca tu să fii măcar conștient de ea;
  • Înainte să te apuci efectiv să citești materialul, pune-ți câteva întrebări, și anume:
    • Ce știu deja despre asta?
    • Dacă observ că nu știu chiar nimic (ceea ce se întâmplă foarte rar), ce am mai auzit / văzut / citit asemănător?
    • Ce aș fi curios să aflu despre subiectul acesta?

Aceste întrebări îți direcționează atenția și gândirea în sensul pe care îl dorești și va fi mult mai ușor să începi. Mai mult, creezi o oarecare familiaritate cu subiectul și eviți zona de necunoscut, care produce panică în gândirea noastră.

Atenție: noi reținem informații în măsura în care le putem asocia cu ceva ce deja cunoaștem, prin urmare aceste întrebări puse la început îți pot chiar înjumătăți timpul necesar pentru a reține.

2. Ce vrei tu să obții?

Regulă de bază: nu te apuca de învățat înainte să-ți stabilești niște obiective. Mai întâi trebuie să știi pentru ce înveți? Poate fi o notă la un test sau examen, sau să nu se supere cineva pe tine, sau altceva. Și, pentru că nu vrem să intrăm într-o discuție interminabilă pe tema motivației, îți propun să răspunzi la două întrebări – cheie:

  •  Ce se va întâmpla dacă nu fac asta? (aici ar fi bine să te gândești la consecințe atât pe termen scurt, de genul (presupunem că motivația e nota): „dacă nu iau notă mare la test / examen o să………..”, dar și pe termen lung, de ex: „cum îmi va influența chestia asta media generală pe acest semestru / an? Va fi nevoie să depun un efort mai mare mai tarziu, sau poate nici nu mai pot să recuperez? )

Atenție la capcana lui „o să am timp mai mult mai încolo, sau o să pot să recuperez”!  Este o păcăleală, pentru că acest lucru în realitate NU se întâmplă.

  • Cum se vor schimba lucrurile pentru mine daca fac asta? Adică, în ce mod îți va înlesni realizarea acestei sarcini alte activități. Ce câștigi dacă faci? Cum te vei simți după ce ai terminat?

Testează lucrurile astea și spune-em dacă și cum au funcționat pentru tine.

Articolul următor se va referi la ideea nr. 6 din materialul „36 de idei ca să înveți mai ușor”, pe care îl primești GRATUIT în căsuța de email după ce te înscrii în dreapta sus, pe această pagină.

Învățare ușoară!